Instanta suprema a admis, in 6 martie 2008, actiunea in contencios a lui Iovita Baceanu, procuror-sef al Biroului Teritorial DIICOT Hunedoara. Acesta va primi grad de procuror de inalta curte fara concurs. Astfel, Inalta Curte de Casatie si Justitie va aplica, avand acest precedent, practica unitara, in urma careia 69 de procurori DNA si 54 procurori DIICOT vor lua, pe ochi frumosi, gradul cel mai inalt, fapt discriminatoriu fata de colegii din Parchetul General. Ei vor deveni inamovibili in schema PICCJ

• Pe principiul “practicii unitare” urmeaza sa-i fie admisa, azi, si actiunea lui Lucian Papici, sef al Sectiei I a DNA, dupa ce sentinta fusese amanata a doua zi dupa pronuntarea in cazul Baceanu. Astfel, “in “banda”, ICCJ va oferi gradele celui mai inalt Parchet unor procurori care se afla in schema celor doua structuri specializate doar pe baza de interviu, nu prin concurs, cum prevede legea. Consiliul Superior al Magistraturii respinsese, in 27 noiembrie 2007, cererile celor de la DIICOT si DNA

• CSM motivase ca nimeni nu se poate situa deasupra legii, astfel ca gradele
procurorilor se obtin doar prin concurs la nivel national. Azi, judecatorii Inaltei Curti inteleg, insa, sa faca exceptie de la Legea 303 pentru DIICOT si DNA. In urma deciziilor tip “Baceanu”, care vor curge la instanta suprema, procurorii DNA si DIICOT vor avea “inamovibilitate” in scaunele Parchetului Inaltei Curti. Mentionam ca procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, are grad de procuror de tribunal!

Motivarea acestei decizii nu a fost inca redactata, dar surse din Inalta Curte precizeaza, pentru „Gardianul“, ca in discutiile dintre judecatorii sectiei de contencios se discuta aplicarea practicii unitare pe cauzele ce au acelasi obiect. Astfel, procurorii DIICOT si DNA care vor primi aceasta „favoare“ in baza precedentului Baceanu vor deveni stat in stat si nu vor mai putea fi retrasi din scaunele cu grade de inalta curte.

Se pregateste de «inaltare» Lucian Papici
Azi, la Inalta Curte de Casatie si Justitie, Lucian Papici, seful sectiei I, de combatere a coruptiei din DNA, asteapta pronuntarea in procesul intentat Consiliului Superior al Magistraturii, pe tema obtinerii gradului de procuror de inalta curte. Pronuntarea trebuia data in 7 martie, dar a fost amanata. Nu va mai fi pentru nimeni o surpriza ca acesta sa obtina admiterea cererii. Un alt personaj de notorietate din DNA, Doru Tulus, va obtine, daca se va merge, asa cum spun sursele, pe practica unitara, gradul de parchet de inalta curte, termenul in procesul acestuia cu CSM fiind programat in data de 27 martie a.c. Controversatii DNA, chiar daca, conform legii, au mandate de 6 ani, vor ramane la Parchetul Inaltei Curti, cu loc cald, asigurat fara concurs, spre deosebire de restul procurorilor din afara DIICOT si DNA care si-au obtinut gradele prin concurs.
Interesant este ca sefii celor doua structuri specializate, Codrut Olaru, de la DIICOT, si Daniel Morar, de la DNA, au grade de procuror de tribunal si respectiv curte de apel. De asemenea, chiar si procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, are grad de procuror de tribunal. In mod surprinzator, cei trei nu se afla pe lista „procesomanilor“ pentru dreptul la grad de procuror de inalta curte.

Tulus e frate cu «precedentul» judiciar
Consiliul Superior al Magistraturii nu a fost de acord cu aceste cereri, atentionand asupra existentei unei discriminari intre procurorii care si-au luat gradele prin concurs si cei care doar in baza unor interviuri sau delegari succesive au ajuns sa lucreze in aceste doua structuri, DIICOT si DNA.
Este de remarcat faptul ca Doru Tulus de la DNA s-a bazat, de la bun inceput, pe precedentul judiciar, afirmand ca toti cei de la DNA ar fi fost numiti printr-o procedura „speciala de concurs“. De fapt, nu a fost nici o procedura speciala. A fost doar un interviu, si nimic mai mult, in perioada marelui deficit de cadre la Anticoruptie.
Consiliul Superior al Magistraturii, unde fusesera depuse initial cererile pentru acordarea de grad de procuror de inalta curte, a respins in „banda“ aceste solicitari. Astfel, pentru cele 54 de cereri sosite de la procurori DIICOT, CSM a pronuntat Hotararea 819/28 noiembrie 2007, iar pentru cererile celor 69 de procurori DNA, plenul CSM a dat Hotararea 791 din aceeasi data. Toate cererile de acest tip au fost respinse.

Existenta egalitatii salariale
CSM a motivat clar ca, potrivit art. 43 din Legea 303, promovarea se poate face numai prin concurs, organizat la nivel national, in limita posturilor vacante la parchete, inclusiv la Parchetul Inaltei Curti. „Daca s-ar considera ca prin numire, conform procedurii speciale a procurorilor la structurile specializate, ei ar dobandi in mod automat gradul profesional corespunzator Parchetului Inaltei Curti, s-ar eluda in mod evident dispozitiile legale privitoare la promovarea in functii superioare“. De aici reiese ca legiuitorul nu a inteles sa faca exceptie pentru procurorii DNA si DIICOT, ca si cum acestia ar fi mai cu mot decat restul lumii din sistemul judiciar.
Pe de alta parte, trebuie mentionat faptul ca procurorii DNA au un coeficient de multiplicare la salarii corespunzator celor de la Parchetul Inaltei Curti de Casatie, dar asta nu le confera, de drept, si gradul profesional al acestora. Coeficientul de multiplicare, a aratat CSM, este stabilit in virtutea prevederilor legale referitoare la salarizare, aplicabilitatea acestor dispozitii fiind limitata doar la aspectul salarizarii, nu si a conferirii de grad profesional corespunzator parchetului de pe langa instanta superioara. Mai mult, procurorii DNA, pe langa salarii, au o lista intreaga de sporuri, ajungand la sume foarte mari, multe dintre acestea fiind duble fata de cel al procurorului general al Romaniei.

Debutul «bolii»: anul 2005
Problemele privind gradul profesional al procurorilor DNA au aparut in 2005, cand fostul Parchet National Anticoruptie s-a transformat in Directia Nationala Anticoruptie, in cadrul Parchetului de pe lânga Inalta Curte de Casatie si Justitie. Procurorii DNA nu au primit insa automat si gradul profesional corespunzator. In motivatia hotararii CSM se explica, printre altele, ca acest fapt se datoreaza si statutului special al DNA, care, chiar daca functioneaza in cadrul Parchetului ICCJ, este o „structura specializata, cu personalitate juridica proprie, ale carei atributii, competenta, organizare, functionare si salarizare sunt stabilite prin lege speciala“.

Dictatura DNA
Desi aflata sub coordonarea procurorului general al Romaniei, DNA s-a comportat ca un stat in stat si pana acum. Chiar si in privinta regulamentului de organizare si functionare al institutiei, DNA nu a tinut cont de regulamentul Ministerului Public si, pe sest, s-a dus la CSM si a aburit mintile unora care au votat ca DNA sa aiba un regulament propriu. Acest regulament nu este corelat cu cel al Parchetului Inaltei Curti. Multi dintre procurorii DNA au ajuns in aceasta structura fara concurs. Prin interviu. Multi dintre acestia sunt veniti din tara. La DNA, doar 22 au grad de parchet general. La DIICOT, doar 39. In momentul in care Inalta Curte le va acorda gradul de procurori de cea mai inalta instanta, acestia nu vor mai putea fi urniti de la cel mai inalt nivel al parchetelor decat pe un post egal in grad. Acum, multi dintre ei au grade inferioare, sunt delegati sau detasati si pot pleca oricand inapoi, unde le e locul.