În apropierea raportului Comisiei Europene privind reforma justiţiei, ambasadorii mai multor state membre au ţinut să discute cu parlamentarii români despre o serie de probleme legate de acest proces.
Stenograma discuţiilor de săptămâna trecută a oficialilor europeni cu reprezentanţii comisiei juridice din Camera Deputaţilor au fost publicate vineri în presă.
Discuţiile au avut loc după ce Camera Deputaţilor a amânat până la toamnă votul prin care urma să avizeze sau nu începerea umăririi penale în dosarele care-i privesc pe fostul premier Adrian Năstase şi fostul ministru al Transporturilor Miron Mitrea.
Motivul amânării a fost lipsa de cvorum. Întâmplător sau nu, tot despre această lipsă de cvorum a vorbit şi ambasadorul Olandei la Bucureşti.

Jaap Werner nu a făcut nici o referire la cele două dosare, dar preşedintele comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Sergiu Andon, admite la BBC că parlamentul are probleme de imagine care ar putea fi agravate de felul în care deputaţii au înţeles să abordeze cazurile Năstase şi Mitrea.
"Parlamentul, în loc să sesizeze că se poartă un meci de imagine, a absolutizat meciul juridic şi a ignorat meciul principal care era exact un şir de capcane pentru a cădea în postura aceasta de obstrucţionist al justiţiei".
BBC: Care pare să fie şi percepţia oficialilor europeni...
"Nu, percepţia oficialilor europeni nu-i legată de aceste dosare, dar ea poate deveni, poate să atârne negativ ca orice campanie anti-imagine care porneşte din interior", a declarat la BBC deputatul Sergiu Andon.
"Cred că în parlament contează mai degrabă interesele particulare, la nivel restrâns, decât cele generale", a mai spus ambasadorul Olandei.
El nu a făcut precizări, dar a sugerat că din acest motiv "reputaţia şi credibilitatea parlamentului au de suferit".
Mai puţin aluziv, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti a amintit un alt episod parlamentar: adoptarea unor controversate amendamente la Codul de Procedură Penală, cu "impact direct şi negativ", a apreciat el.
Robin Barnett s-a referit la faptul că parlamentarii au propus ca - pe viitor - suspecţii să fie notificaţi când are loc o percheziţie.

"În cazul în care infractorii vor considera România un paradis judiciar, toate ţările Uniunii vor fi afectate", a comentat oficialul britanic, şi a exprimat speranţa că parlamentul va adopta varianta de Cod Penal şi de Procedură propusă de guvern, mult mai fermă din acest punct de vedere.
De altfel, vicepreşedintele comisiei juridice, deputatul PSD Florin Iordache, a declarat la BBC că parlamentul a renunţat la propunerile controversate şi ţine cont de sugestiile Comisiei Europene.
"Înainte de toate, noi - vrem, nu vrem - suntem obligaţi să ţinem cont de observaţiile Uniunii Europene”.
“Primul lucru pe care l-am făcut şi-l facem întotdeauna este ca legislaţia europeană să fie în concordanţă cu legislaţia românească sau, mai bine spus, când modificăm legislaţia românească, să fie în concordanţă cu cea europeană", a declarat la BBC deputatul Florin Iordache.
Potrivit aşa numitului mecanism de monitorizare stabilit de Bruxelles, statele membre ale Uniunii Europene au un cuvânt greu de spus în privinţa reformelor justiţiei din România: astfel raportul Comisiei Europene nu e făcut public fără "consultarea" statelor membre, iar clauza de salvgardare pe justiţie, care ar implica nerecunoaşterea unor hotărâri judecătoreşti luate în România, poate fi aplicată unilateral de un stat membru.
Mai mult, poate fi impusă la cererea unui stat membru.