Producătorii vaccinului împotriva cancerului de col uterin nu cunosc perioada de eficacitate a acestuia şi nu au date despre riscurile de infertilitate după injectare

Geza Molnar, preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie: „Dacă aş avea o fetiţă în clasa a IV-a n-aş accepta să fie vaccinată“; Streinu-Cercel, directorul Institutului Matei Balş: „Vaccinarea nu presupune riscuri“

De luni, peste 100.000 de fetiţe de clasa a IV-a vor fi vaccinate, împotriva cancerului de col uterin. Campania naţională de imunizare din România este o premieră la nivel mondial. Deşi ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, susţine că 17 ţări din UE ar fi introdus vaccinarea gratuită în calendarele de vaccinare, pe site-ul oficial al Comisiei Europene nu apare nici o ţară cu un astfel de calendar de vaccinare. În aceste ţări vaccinul este pe piaţă la liber, dar nu e „prins” în campanii de vaccinare.

Acest tip de vaccin a suscitat numeroase controverse legate de posibilele efecte adverse. În plus, producătorii nu pot spune cât timp durează imunitatea.Epidemiologii afirmă că nu există informaţii complete în legătură cu efectele vaccinului şi că părinţii ar trebui să cunoască aceste aspecte înainte de a accepta imunizarea. Prof.dr. Adrian Streinu-Cercel, de la Institutul de Boli Infecţioase „Matei Balş”, a afirmat că nu a fost stabilită până acum o relaţie de cauzalitate între decesele înregistrate la studiile clinice şi administrarea produsului, iar ministrul Nicolăescu a declarat că beneficiile sunt mai mari decât riscurile. Pe de altă parte, Geza Molnar, preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, declară că dacă ar avea o fetiţă sau o nepoată în clasa a IV-a nu ar accepta să fie vaccinată. Cei care vor judeca şi vor alege în final dacă acceptă acest vaccin gratuit sunt părinţi, care se pot opune în scris. Programul costă peste 20 de milioane de euro.

Campania naţională de vaccinare împotriva cancerului de col uterin va începe de luni, în şcoli şi va avea ca obiectiv imunizarea a peste 110.000 de fetiţe cu vârste cuprinse între 10 şi 11 ani. Ministerul Sănătăţii a achiziţionat 330.000 de doze de vaccinul HPV pentru care s-au cheltuit 23 milioane de euro din sumele prevăzute în cadrul Programului naţional de oncologie. Potrivit unui ordin al ministrului sănătăţii, „refuzul de a efectua vaccinarea se face prin declaraţie scrisă a părinţilor copilului, cu asumarea consecinţelor ce decurg din acesta“. Eugen Nicolăescu a precizat că nici un copil nu va fi vaccinat dacă părinţii acestuia nu îşi dau acordul scris în acest sens şi că, în cel mai scurt timp, unităţile de învăţământ trebuie să organizeze şedinţe cu părinţii, la care vor fi invitaţi şi medici, pentru a-i informa despre campania de vaccinare, dar şi despre riscurile existente în cazul nevaccinării.

Totodată, Nicolăescu a precizat că Direcţiile de Sănătate Publică vor trebui să înregistreze copiii nevaccinaţi şi motivele şi a solicitat autorităţilor locale responsabile tratarea în mod diferenţiat şi cu prioritate a comunităţilor specifice care refuză de obicei vaccinarea.

„Ne adresăm unei populaţii din care 80% habar nu are ce este acest vaccin şi ce este Virusul Papiloma Uman (HPV). Este greu de presupus că va refuza cineva după ce îi spui că vaccinul are o eficienţă de sută la sută şi îţi fereşte copilul de cancer de col uterin”, a afirmat conf.dr.Geza Molnar, preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie. Este de menţionat că în prospectele vaccinurilor se precizează că nu se cunosc date despre riscurile apariţiei infertilităţii după administrarea produsului, dar că în experienţele pe animale nu s-a constatat apariţia unor astfel de efecte.

Streinu-Cercel: Vaccinul nu presupune riscuri

Prof.dr.Adrian Streinu-Cercel, director medical al Institutului de Boli Infecţioase „Matei Balş”, consideră că vaccinarea împotriva cancerului de col uterin nu presupune riscuri şi că domnia sa nu se aşteaptă la reacţii adverse. „Singurele reacţii adverse care ar putea să apară constau în înroşire, durere, inflamaţie, vânătăi, prurit la locul înţepăturii sau febră”, a precizat acesta. Profesorul Streinu Cercel afirmă că acordul scris al părinţilor se cere oricum pentru orice fel de vaccinare. „I se dă copilului de la şcoală o hârtie în care părinţii trebuie să scrie că sunt de acord şi eventualele contraindicaţii pe care le are copilul. Am decis să vaccinăm din clasa a IV-a pentru că fetele din România îşi încep activitatea sexuală la 14-15 ani. O treime dintre eleve dispare după clasa a IV-a şi abandonează şcoala şi nu mai avem cum să le vaccinăm”, a precizat prof.dr.Adrian Streinu Cercel.

Preşedintele Societăţii de Epidemiologie ridică semne de întrebare

Conf.dr.Geza Molnar, preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, ne-a precizat că nu are date să ne spună nici că vaccinul este bun, nici că nu este bun. „Dacă aş avea o fetiţă sau o nepoată în clasa a IV-a nu aş accepta să fie vaccinată. Autorităţile europene au recomandat vaccinarea, dar nici o ţară nu şi-a asumat o campanie naţională obligatorie de imunizare. În plus, ar trebui să se ştie că papiloma virusul este un cofactor în apariţia cancerului de col uterin. Iarăşi trebuie ştiut că circa 80% din infecţiile cu astfel de virusuri se vindecă singure în timp de un an, iar leziunile precanceroase se dezvoltă în 3-10 ani. Paradoxul pentru mine este că nu se ştie cât durează imunitatea dată de acest vaccin. În plus, nu poţi spune oamenilor că vaccinul acesta te fereşte sută la sută de cancerul de col uterin. Ce mă deranjează este că nu există nici o scrisoare metodologică din partea specialiştilor pentru acest vaccin”, afirmă conf.dr.Geza Molnar.

Un vaccin controversat

Deşi ministrul sănătăţii a afirmat că 17 ţări din Uniunea Europeană au introdus campanii naţionale de vaccinare HPV, pe site-ul oficial al Comisiei Europene, la Euvac.net, nu există nici o ţară europeană care să fi demarat vreo campanie naţională de vaccinare împotriva cancerului de col uterin. Singurele ţări care au recomandat vaccinările HPV sunt Austria, Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Spania şi Elveţia. „În Statele Unite nu există program de imunizări în şcoli, pentru că medicii care vaccinează nu obţin aprobarea autorităţilor locale şi a directorilor de şcoli”, spune prof.dr.Adrian Streinu Cercel. Vaccinul a stârnit controverse aprinse în SUA, unde au fost emise acuzaţii referitoare la efectele adverse ale vaccinului, care au mers de la leşinuri şi ameţeli până la paralizie, tromboză, posibilă sterilitate şi decese.

Acuzaţiile nu au fost confirmate oficial, stabilindu-se că nu există o legătură de cauzalitate între administrarea vaccinurilor şi decese. În ţara noastră, ca şi în Marea Britanie, un puternic lobby pentru vaccinul împotriva cancerului de col uterin a fost făcut chiar de Madeleine Albright, fost secretar de stat al SUA, care a venit personal pentru a convinge autorităţile de necesitatea demarării unei campanii naţionale de vaccinare.

„Paradoxul pentru mine este că nu se ştie cât durează imunitatea dată de acest vaccin. În plus, nu poţi spune oamenilor că vaccinul acesta te fereşte sută la sută de cancerul de col uterin.” - conf.dr. Geza Molnar.

„I se dă copilului de la şcoală o hârtie în care părinţii trebuie să scrie că sunt de acord şi eventualele contraindicaţii pe care le are copilul.” - prof.dr.Adrian Streinu Cercel