Direcţia de siguranţă a circulaţiei din cadrul CNADNR a cheltuit pentru semnalizări şi marcaje în T1 2009 circa 43 mil.lei, cu 80% mai mult decât în T1 2008, când s-au plătit aproximativ 24 mil.lei, a declarat, pentru NewsIn, directorul direcţiei pentru siguranţa circulaţiei, Cristian Andrei.

"Direcţia de siguranţă a circulaţiei se ocupă periodic de întreţinerea infrastructurii prin montarea pe drumurile naţionale a benzilor rezonatoare, a semnalizărilor, a marcajelor, precum şi de amenajarea intersecţiilor şi tratarea punctelor periculoase. În primele trei luni ale anului 2009 au fost amplasate pe drumurile naţionale marcaje şi semnalizări în valoare de circa 43 de milioane lei, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut când s-au plătit aproape 24 milioane lei", a spus Cristian Andrei.

Potrivit directorului direcţiei pentru siguranţa circulaţiei, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) are elaborat, pentru perioada 2009-2013, un program de siguranţă rutieră pe fonduri structurale prin POS-T, urmând să benficieze de aproximativ 100 milioane euro.

"Este făcută proiectarea pe toată reţeaua de drumuri naţionale din România pentru câteva lucrări, respectiv implementarea de separatori mediani pentru drumurile cu patru benzi de circulaţie, precum şi tratarea a aproximativ 100 de locaţii liniare ale localităţilor care se întind de-a lungul drumurilor. Cu predilecţie, prioritare sunt pe DN 1 localităţile Tâncăbeşti- Ciolpani, Puchenii Mari , Băneşti, Nistoreşti etc., pe DN 2 Sineşti, Moviliţa, Căldăruşanca, Mărăcineni etc., iar pe DN7 Călineşti, Bascov, Drăganu, Vladimirescu, Bârzava-Căpriţa", a explicat Cristian Andrei.

Reprezentantul Companiei de Drumuri consideră că, în ceea ce priveşte fondurile de care dispune CNADNR pentru întreţinerea drumurilor naţionale şi pentru siguranţa traficului pe toate modulele de transport, starea infrastructurii este satisfăcătoare, iar drumurile din România vor fi mai bune dacă, din punct de vedere economic, se va simţi o revenire.

"Proiectul pilot de la Baloteşti din 2007 a fost un succes, deoarece a scăzut numărul accidentelor în zonă, şi intenţionăm ca la celelalte priorităţi mai sus menţionate să contribuim pentru a reduce numărul accidentelor care a condus la 1.200.000 de decese pe an. Pe sectorul Săftica- Baloteşti (2,2 kilometri) s-a efectuat tratarea pietonală stânga - dreapta (n.r. s-a scos traficul pietonal din partea carosabilă), a fost amenajată o insulă separatoare pe o suprafaţă de 800 metri (n.r. refugiu) care împiedică întoarcerea necontrolată a autovehiculelor la stânga", a adăugat directorul direcţiei pentru siguranţa circulaţie din cadrul CNADNR.