Procurorul general al României, Laura Kovesi, a declarat, într-un interviu acordat agenţiei NewsIn, că nu ştie dacă se va ridica monitorizarea pe justiţie, dar că se aşteaptă ca raportul să consemneze lipsa de personal din parchete, problemă nerezolvată, încă, de Consiliul Superior al Magistraturii.

Reporter: La care benchamark s-a făcut cele mai multe progrese?

Laura Kovesi: N-aş putea să spun, la acest moment, unde vom avea mai multe plusuri sau minusuri în raport, care sper că va fi unul obiectiv, ca de fiecare dată. Din punctul meu de vedere, mă interesează foarte mult modul în care vor fi evidenţiate progresele făcute de Ministerul Public. De exemplu, cu privire la rezultatele pe care le-am obţinut în lupta cu mica corupţie, am constituit reţeaua procurorilor anume desemnaţi care lucrează pe cazurile de corupţie la parchetele de pe lângă tribunale, am elaborat, având concursul procurorilor din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie, un manual de bune practici, care constituie un instrument foarte bun pentru procurori. De asemenea, am dispus, în urma unei evaluări pe care am făcut-o anul trecut, ca prim-procurorii de la parchetele de pe lângă tribunale să efectueze strategii locale, iar în urma evaluării măsurilor implementate de noi, am constatat că lupta împotriva acestui gen de infracţionalitate a fost mult mai bună.

R: Cum ar putea fi evaluată lupta anticorupţie la nivel înalt?

L.K.: O parte dintre obiectivele care trebuia atinse nu ţin neapărat de activitatea Ministerului Public (MP), ţin şi de activitatea instanţelor de judecată, care trebuie să pronunţe soluţii pe cauzele deduse judecăţii. Alt obiectiv a privit întocmirea cererilor de urmărire penală de către Parlamentul României, deci cu privire la acest aspect responsabilitatea nu revine numai Ministerului Public.

R: Credeţi că raportul Comisiei Europene (CE) va sublinia faptul că Parlamentul nu a aprobat începerea urmăririi penale împotriva lui Adrian Năstase, în dosarul Zambaccian 1?

L.K.: Din punctul de vedere al ministerului, pot să vă spun că nu mi se pare normal ca proceduri parlamentare să blocheze proceduri judiciare, să blocheze actul de justiţie. Considerăm că orice dosar trebuie finalizat în instanţă cu o soluţie pronunţată de instanţa respectivă.

R: În ultimele luni, sistemul judiciar a fost afectat de proteste, începând cu personalul auxiliar din justiţie, continuând cu judecătorii şi salariaţii din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) şi terminând cu procurorii de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). Consideraţi că vor fi consemnate protestele în raport?

L.K.: Nu ştiu acest lucru, mai ales că ultimele întâlniri pe care le-am avut cu ocazia monitorizării au fost înainte de a începe aceste proteste. În ceea ce priveşte protestul DIICOT, a fost vorba despre aproximativ 24 de procurori, majoritatea din structura centrală. Eu apreciez foarte mult activitatea colegilor de la DIICOT, dar cred că de data asta s-au pripit, au invocat o subfinanţare a structurilor, iar eu nu pot să spun că este întocmai. Sigur că nemulţumirile pornesc de la bugetul care, în acest an, este la nivelului celui din 2007. Pot să spun că am apreciat procurorii care au ales căile legale, pentru că nu mi se pare normal să cerem să ni se respecte drepturile, încâlcând chiar noi, magistraţii, legea.

R: Cum consideraţi că vor privi oficialii Comisiei faptul că pe numele ministrului Justiţiei există un denunţ penal în acest moment?

L.K.: Nu este singurul demnitar faţă de care s-a formulat o plângere penală, iar acest lucru nu înseamnă că este vinovat. Cercetările vor fi efectuate de către un procuror şi se va pronunţa o soluţie în funcţie de probele care au fost administrate.

R: Va continua monitorizarea pe justiţie?

L.K.:Cred că pot răspunde la această întrebare numai după ce voi citi raportul. Nu ştiu cum va arăta raportul dar, din 2006, de când sunt procuror general, fiecare raport a fost obiectiv şi aşa mă aştept să fie şi acesta.

R: Analizând reforma sistemului judiciar din 2006 şi până în prezent, cam ce ar mai fi de făcut?

L.K.: Ar mai fi multe de făcut, în ceea ce priveşte Ministerul Public, şi foarte multe de făcut, în ceea ce priveşte sistemul judiciar în ansamblu, pentru că lucrurile nu au putut fi schimbate peste noapte. Mai sunt 3 luni până îmi expiră mandatul şi, în acest timp, voi pregăti un proiect în care să spun ce am făcut în aceşti trei ani şi ce cred că ar mai trebui de făcut. Eu mi-am stabilit nişte priorităţi la început de mandat, printre acestea numărându-se reorganizarea Ministerului Public, elaborarea unui nou regulament de organizare şi funcţionare, informatizarea MP care, în acest moment, este realizată 90%.


R: În urmă cu o săptămână v-aţi întâlnit cu prim-procurorii de la parchetele de pe lângă tribunalele din ţară, pentru evaluarea activităţii, urmând ca rezultatele să le trimiteţi Comisiei Europene. Care au fost concluziile?

L.K:Am constat că a crescut numărul dosarelor soluţionate de procurori, numărul rechizitoriilor înaintate instanţelor. Dacă anul trecut aveam foarte multe infracţiuni de dare de mită, anul acesta, a crescut numărul celor cu luare de mită, ceea ce înseamnă că procurorii şi organele de cercetare s-au implicat mult mai mult. Am discutat despre colaborarea cu serviciile de informaţii, în unele judeţe colaborarea a fost apreciată ca fiind foarte bună, în altele nu. Am discutat despre soluţiile ce trebuie luate pentru îmbunătăţirea relaţiiilor cu Poliţia Română, cu serviciile de informaţii. Am trimis toate datele solicitate de Comisia Europeană, probabil se vor regăsi în raportul de ţară.

R: De ce au nevoie procurorii pentru eficientizarea activităţii?

L.K.: Menţionez faptul că discuţia a fost una extrem de utilă. Deşi în spaţiul public se vorbeşte despre faptul că procurorii sunt nemulţumiţi de salarii, pot să vă spun că sunt două mari nemulţumiri ale procurorilor, care le afectează vădit activitatea. Prima este lipsa de personal. De exemplu, Parchetul de pe lângă tribunalul Satu Mare lucrează cu 3 oameni pe o schemă de 12. O altă problemă pe care colegii mei au semnalat-o şi care îngrijorează sunt atacurile publice la adresa procurorilor. Au fost foarte multe situaţii în care procurorii au fost atacaţi, în care chiar au fost jigniţi, fie de persoane care au fost cercetate, fie de alte persoane. Au fost situaţii în care Consiliul Superior al Magistraturii, garantul independenţei justiţiei, nu a făcut nimic, nu a intervenit, nu a avut niciun fel de atitudine. Din discuţiile cu colegii am constatat că, de foarte puţine ori, CSM a intervenit pentru a lua apărarea procurorilor atunci când au fost atacaţi pentru cazurile în care lucrează. A fost o întâlnire la care i-am apreciat pe colegii mei din teritoriu. Este timpul ca CSM să conştientizeze şi acestă problemă pe care o repet de 3 ani, am făcut şi demersuri în acest sens. Am solicitat ca legea privind accesul în magistratură să fie modificată, am solicitat desfiinţarea unităţilor de parchet mici şi nefuncţionale la care există un volum mic de activitate, de 200-300 dosare pe an şi mărirea schemelor la nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii, am dispus reorganizarea unităţilor de parchet, în sensul că am luat posturile vacante de la anumite unităţi şi le-am redistribuit, am cerut încetarea detaşării procurorilor care lucrau la alte instituţii. De fiecare dată, demersurile mele ori au fost întârziate spre a fi rezolvate de CSM ori au fost respinse după 6 luni sau 1 an.

R: Mai există aspecte, cel puţin la nivelul Ministerului Public, care ar putea da negativ în faţa CE?

L.K: Sigur că există multe probleme în minister şi majoritatea pornesc de la această lipsă de personal. Dacă un procuror are de soluţionat 1.500 de dosare, sigur că pot interveni erori, dosarele vor fi rezolvate cu întârziere. De fiecare dată, în rapoartele CE a fost semnalată această lipsă de personal şi CSM nu a reuşit să o rezolve până în prezent. Oricum, problemele pe care le avem trebuie să le rezolvăm pentru cetăţenii care apelează la noi, şi nu pentru că suntem monitorizaţi.