Lansarea cartii lui Alexandru Popescu (foto), “Agentii marturisiti. Diplomatii si spionajul. O istorie universala”, a fost prilejul organizarii unei dezbateri pe tema diplomatiei si a mediilor informative. Dupa aproape doua ore de discutii abstracte, care cautau, mai degraba, sa fixeze un cadru teoretic al acestui subiect, s-a ajuns si la numele galateanului care si-a asigurat locul in topul marilor spioni ai lumii, dupa ce a furat, literalmente, documente secrete cu sacul de la cea mai puternica organizatie militara a lumii. Despre Mihai Caraman nu se vorbeste prea mult in Romania. In afara tarii, exista lucrari de specialitate care il includ pe roman in topul celor mai mari spioni ai lumii. Pe cand era sef al rezidentei de spionaj din Paris, in perioada 1958-1968, el a fost capul “Retelei Caraman”, care a purtat una din cele mai ample operatiuni de informare din istorie. Astfel, Caraman a reusit sa sustraga documente secrete din sediul NATO, pe atunci in Paris. Cantitatea de informatii era extraordinara. Cand se spune ca Mihai Caraman aducea in Romania documente secrete ale NATO cu sacul, nu este o figura de stil. Esentiala era nu cantitatea informatiilor, ci valoarea lor mondiala, care, pentru ca pe noi ne depasea, era selectata si tot ce era mai important a fost trimis la Moscova. De aceea, se crede ca el a lucrat pentru KGB, mai ales ca el este singurul ofiter al Securitatii care a fost decorat de serviciul rus pentru rezultate exceptionale impotriva NATO. Dupa 1989, Caraman a ajuns director al Serviciului de Informatii Externe (SIE). In 1992, Manfred Worner, cel care ocupa functia de secretar general al NATO, a declarat ca nu va vizita Romania, pentru ca aceasta tara, care facea demersuri de aderare la Alianta, avea un spion care complotase impotriva NATO la conducerea SIE. Acesta a fost momentul in care Ion Iliescu a acceptat “cererea de pensionare” a lui Caraman, nu inainte, insa, de a-l avansa la gradul de general colonel.
Fostul general SIE Ioan Popa, actualmente director al revistei “Periscop”, despre ce a insemnat Reteaua Caraman. Astfel, conform spuselor lui, Romania nu a aderat la NATO pana ce serviciile noastre secrete nu au fost recunoscute de omoloagele lor internationale. “Caraman a ajuns directorul serviciului de informatii ca o cerinta a NATO”, a spus el, in timp ce unii membri ai audientei au murmurat: “Nu, Roman l-a pus!”. Despre generalul Ion Mihai Pacepa, Ioan Popa crede ca a fost partas la derusificarea serviciilor secrete din tara noastra. In discutie a intervenit si generalul Dan Marin, fost ofiter de contraspionaj, care, dupa ce a spus ca Mihai Caraman a dat o lovitura inteleapta, pentru ca asa a ajuns Romania sa aiba in Franta un aliat, a strigat: “Pentru mine, Pacepa e si ramane un tradator, indiferent de ce a povestit el ulterior”. El a continuat spunand ca si-ar dori ca rudele ofiterilor care au avut foarte mult de patimit de pe urma fugii lui Pacepa sa aiba o “masa rotunda” cu generalul.

Spionajul, la fel de vechi ca prostitutia
La discutia despre spionaj si diplomatie a participat si academicianul Florin Constantiniu, care a precizat ca, “dupa prostitutie, care este cea mai veche meserie din lume, a doua este spionajul”, ceea ce nu inseamna ca meseria de agent de informare are acelasi statut denigrant ca prostitutia. “Nici un stat care vrea sa-si apere interesul national nu se poate dispensa de spionaj”, a continuat academicianul, mutand, insa, accentul pe imperativul ca spionii sa aiba in spate o pregatire de cel mai inalt nivel, dar cei din functiile de decizie trebuie sa fie capabili sa le valorifice. Un lucru inedit care a fost scos in evidenta, pornind de la cartea lui Alexandru Popescu, este mediul extraordinar pe care homosexualii l-au reprezentat pentru actiunile serviciilor secrete sovietice. Acest lucru se poate si in cazul diferitilor diplomati detasati la Moscova, care, dupa ce au fost prea activi pentru gusturile Kremlinului, se trezesc in mijlocul unor scandaluri sexuale.