FinMedia, alături de partenerii săi KDF Energy, Vertis Enviromental Finance, Casa Română de Compensaţie şi Schoenherr şi Asociaţii, a organizat joi, 29 octombrie, seminarul cu tema “Investiţii verzi în domeniul energetic”. În cadrul celor două sesiuni de dezbateri ale evenimentului, participanţii au analizat problemele legate de tranzacţionarea unităţilor ale cantităţii atribuite (AAU) României prin Protocolul de la Kyoto, piedicile în finalizarea acestui proces şi beneficiile pe care le va aduce, soluţii de stocare a CO2, măsuri de reducere a emisiilor, retehnologizarea sistemelor energetice, comercializarea certificatelor de carbon şi alte aspecte conexe.

Investiţii de mediu de 1 mld. de euro, puse sub semnul întrebării

România riscă să piardă peste un miliard de euro destinaţi investiţiilor de mediu, cu precădere pentru reducerea gazelor cu efect de seră, a subliniat Cirstiana Ion, director al Direcţiei Infrastructura Calităţii şi Mediului, din cadrul Ministerului Economiei. Această sumă este corespunzătoare vânzării de către ţara noastră a drepturilor pentru emisia a 200 milioane tone CO2 din cele 350 de milioane de tone ce i-au fost atribuite prin Protocolul de la Kyoto. Motivul este nefinalizarea de către ţara noastră a cadrului legislativ privind tranzacţionarea lor, precum şi valorificarea sumelor obţinute, cele două componente ale schemelor de investiţii verzi. Aceste scheme impun ca tranzacţionarea de unităti ale cantităţilor atribuite (AAU), care exprimă cantitatea de emisii, să fie condiţionată de utilizarea sumelor obţinute în investiţii pentru reducerea gazelor cu efect de seră. ”Din vânzarea execedentului nostru de AAU-uri pe perioada 2008-2012, România ar putea obţine peste un miliard de euro. Până în acest moment însă nu există un cadru legislativ care să ne permită să tranzacţionăm unităţi ale cantităţilor atribuite. Trebuie să dezvoltăm cadrul juridic de reglementare, pentru ca partenerul de tranzacţionare să aibă certitudinea că vom investi aceşti bani în proiecte de mediu.”, a declarat Cristiana Ion.

Energie „curată” prin metoda de stocare geologică a CO2

Claudia Tomescu, şeful colectivului Schimbări Climatice din cadrul Institutului de Studii şi Proiectări Energetice, a subliniat importanţa dezvoltării capacităţilor de captare şi stocare geologică a CO2 (CCS), în contextul obiectivului Uniunii Europene de reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020. „Aplicarea tehnologiei de captare şi stocare geologică a CO2 va permite funcţionarea industriei, fără afectarea sa, concomitent cu reducerea impactului industriei asupra schimbărilor climatice”, a declarat Tomescu.

Directiva europeană privind stocarea geologică de CO2 prevede ca centralele noi cu o putere de peste 300 MW să încorporeze astfel de capacităţi. Uniunea Europeana va aloca 7-12 miliarde de euro pentru dezvoltarea de proiecte demonstrative CCS, iar până acum 6 companii europene producătoare de energie, toate funţionând pe cărbune, precum şi un producător de oţel, s-au inscris în acest program. În acest context, Claudia Tomescu a subliniat oportunitatea promovării unui proiect demonstrativ CCS în România la un bloc energetic nou funcţionând pe lignit, prin apelarea la finanţarea UE din NER Pool – 300 UEA.

Ionel Ilie, şeful Departamentului de Management Energetic din cadrul Complexului Energetic Craiova, a precizat că se doreşte realizarea la Craiova a unui grup modern, care să fie dotat cu capacităţi de stocare şi captare geologică a CO2. De asemenea, a arătat domnia sa, Complexul Energetic Craiova a facut paşi importanţi în reducerea emisiilor cu efect de seră.


Energia „verde”, în orizontul lui 2020

Un element important în strategia de reducere a cantităţilor de emisii a sectorului energetic îl reprezintă dezvoltarea capacităţilor de producere a energiei „verzi”. Directiva europeană privind promovarea utilizării de energie din surse regenerabile prevede ca, până în 2020, 20% din consumul brut de energie la nivelul UE să fie energie „verde”. În cadrul acestui program, cota impusă României este de 24%. „La nivel naţional, cota de energie verde asumată voluntar de România este de 38%, semnificativ mai mare decât cea impusă de UE. Ţara noastră are un potenţial de energie verde consistent şi există toate premisele să atingă acel 24%”, a declarat Monica Constantin, avocat în cadrul firmei de avocatură Schoenherr şi Asociaţii.

În acest context, Magda Stoian, şeful Serviciului de Control al Poluării şi Protecţiei Atmosferei, din cadrul Direcţiei Controlul Poluării şi Evaluare a Ministerului Mediului, a evidenţiat importanţa accesării fondurilor europene în realizarea unor proiecte de mare amploare. „Consider că experienţa pe care Ministerului Mediului a avut-o în atragerea de fonduri europene, prin proiectele privind reabilitarea unor sisteme municipale de termoficare este foarte utilă. România nu poate să realizeze proiecte importante singură, dar avem posibilitatea de a fi puternic ajutaţi de banii europeni. Trebuie însă să învăţăm să accesam fondurile europene. Procedurile sunt foarte stricte şi trebuie să fim capabili să scriem proiecte, să le promovăm şi să le susţinem, să le implementam şi la finalul proiectului să ajungem să nu fim nevoiţi să returnăm fondurile”, a declarat oficialul Ministerului Mediului.

O nouă abordare pentru atingerea obiectivelor 3x20

Obiective europene pentru o energie mai „curată”, cu ţintă 2020, prevăd reducerea cu 20% emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea cu 20% a proporţiei energiei regenerabile şi creşterea eficienţei energetice pentru a economisi 20% din consumul de energie primară. „România se va confrunta cu dificultăţi serioase în atingerea acestor obiective”, a apreciat Otilia Nuţu, consultant pe energie şi infrastructură în cadrul Băncii Mondiale.

Potrivit unui studiu prezentat de reprezentantul Băncii Mondiale, numai efortul de finanţare pentru îndeplinirea acestor obiective de către România este estimat la 12,5 miliarde de euro. Este astfel nevoie de o abordare integrată, care impune o soluţie instituţională pentru coordonarea eforturilor de reducere a emisiilor, care să ofere asistenţă tehnică pe proiecte, garanţii şi cofinanţare, finanţare complementară pentru proiectele municipale şi monitorizare de indicatori.

Se formează o piaţă autohtonă pentru tranzacţionarea certificatelor de emisii

Principalul instrument de luptă al Uniunii Europene împotriva încălzirii globale este alocarea certificatelor de emisii, alocate fiecărei industrii în funcţie de limitele de dioxid de carbon pe care acestea au permisiunea să le emită, în raportul un certificat pentru o tonă de CO2. Pentru intervalul 2008-2012, România are alocate aproape 380 de milioane de certificate. Este nevoie astfel de o piaţă de tranzacţionare a acestor certificate şi la nivelul nivelul ţării noastre, pentru o alocare eficientă a lor. O astfel de piaţă va fi organizată de Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri de la Sibiu, iar garantarea şi decontarea tranzacţiilor va fi făcută de Casa Română de Compensaţie (CRC). Potrivit directorului executiv al CRC, Toma Doşteţeanu, această piaţă va funcţiona începând de luna viitoare.

„În lipsa unei pieţe organizate a certificatelor de carbon, instalaţiile cuprinse în planul naţional de alocare pot fi penalizate în cazul în care îşi vor depăşi cota alocată anual, iar cele care dispun de un surplus de certificate nu le pot valorifica eficient. Soluţia pentru evitarea penalizărilor pentru unii şi a pierderilor pentru ceilalţi este tocmai achiziţionarea, respectiv vânzarea de certificate pe o piaţă organizată”, a declarat Doşteţeanu.

La rândul ei, Bursa de Valori Bucureşti (BVB) are în vedere introducerea unei platforme de tranzacţionare a certificatelor. „Tranzacţionarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră trebuie să fie realizată în cadrul unor pieţe cu experienţă şi expertiză în domeniu şi care să dispună de o infrastructură performantă şi eficientă din punct de vedere al costurilor”, a declarat Adrian Mănăilă, membru al Consiliului BVB.

„Mecanismele de comerţ cu emisii sunt un mijloc, nu un scop”, a atras atenţia Ionuş Purica, expert în energie şi mediu în cadrul Institutului de Prognoză Economică al Academiei Române. „Certificatele de emisii nu sunt făcute pentru a crea o piaţă de tranzacţionare a certificatelor. Piaţa de tranzactionare a certificatelor este mijlocul prin care industria şi economia sunt împinse către reducerea emisiilor”.

ERU vs. CER

Ca operator în economie, principalul obiectiv în privinţa conformării cu normele de mediu este obţinerea unui cost cât mai redus. George Nedu, specialist al Vertis Enviromental Finance, subliniază în acest context avantajele utilizării Unităţilor de Reducere de Emisii (ERU), acestea având un preţ pe piaţă în acest moment mai mic decât credite de carbon (CER), ambele generând acelaşi efect pentru operator în ceea ce priveşte conformarea. Vertis Enviromental Finance este una dintre cele mai vechi case de tranzactionare din Europa, cu o cifră de afaceri de peste 1 miliarde de euro şi peste 200 de clienţi şi parteneri.