Presa internationala relateaza ca haosul continua, dupa esecul clasei politice de a forma un guvern pentru Romania
Sursa foto: Gardianul
Institutiile de presa internationale comenteaza ultimul episod din razboiul politic de la Bucuresti si atrag atentia ca romanii nu pot spera inca sa aiba liniste la conducerea taii, pentru ca “nu se intrevede un sfarsit al crizei politice” (Deutsche Welle). Relatarile despre cum a respins Parlamentul roman Cabinetul Croitoru amintesc despre pericolul ca, pe fondul acestei rafuieli nebune intre politicienii nostri, Romania sa nu mai primeasca cea de-a treia transa de bani de la FMI, necesara pentru plata pensiilor si salariilor din sectorul bugetar. Intre timp, Marea Britanie a prelungit restrictiile pentru muncitorii nostri.
“Romania: cu noul guvern respins, mingea este in terenul presedintelui”, titreaza AFP, cu referire la refuzul Parlamentului roman de a-i acorda votul de investitura guvernului propus de economistul Lucian Croitoru. Totul, cu mai putin de trei saptamani inainte de alegerile prezidentiale. Aceasta respingere a fost previzibila, apreciaza DPA. Francezii de la AFP amintesc ca, totusi, “cu alegerile prezidentiale aproape, domnul Basescu nu a exclus sa-i lase aceasta sarcina (cea de a desemna un nou premier – n.red.) celui care va castiga acest scrutin, la care participa si el”.
Aproape toate stirile despre ce se intampla la Bucuresti pun accentul pe efectele asupra situatiei economice, si asa dezastruoase, pe care le are haosul din politica damboviteana.
Titluri de stat de 400 de milioane de euro, la licitatie
Cu unele previziuni, care vorbesc despre o contractie economica de 8.5% pana la sfarsitul anului, respingerea guvernului Croitoru nu face decat sa impinga tara si mai mult in recesiune. “Cu fiecare zi, Romania se afunda tot mai mult in criza provocata de razboiul intre majoritatea parlamentara si presedinte, disputandu-si dreptul de a desemna premierul”, relateaza Radio France International.
El Pais scrie ca, in lipsa ajutorului de la forurile internationale, Romania va trebui sa apeleze la imprumuturi de la bancile interne, insa acest lucru va afecta sectorul privat. Azi, Ministerul Finantelor lanseaza pe piata interna de capital, prin licitatie, o emisiune de titluri de stat, in valoare de 400 de milioane de euro si cu o maturitate de trei ani. Aceasta, dupa ce, cu mai putin de trei luni in urma, MF imprumuta 447 de milioane de euro de la bancile locale, prin vanzarea de obligatiuni in valuta pe patru ani.
In prezent, una din prioritatile guvernantilor nostri ar trebui sa fie adoptarea bugetului pe 2010, lucru care nu a putut fi facut pana acum, deoarece Guvernul interimar condus de Emil Boc nu are acest prerogativ. “Pentru ca o serie de reforme legislative nu au putut fi realizate, ca urmare a crizei politice, Romania risca sa nu primeasca cea de-a treia transa de bani”, avertizeaza Der Standard. Fondul Monetar International, in misiune la Bucuresti pana la 9 noiembrie, ne-a trecut cu vederea multe lucruri. Chiar si faptul ca a acceptat pana la urma sa vina iar in Romania, in absenta unui Executiv real, cu care sa poata negocia conditiile de acordare a celorlalti bani din imprumut,1.5 miliarde de euro, este o dovada de bunavointa, considera France Press. Acum, Fondul a asigurat ca va incerca sa gaseasca solutii pe care noi, romanii, sa fim in stare sa le respectam, relateaza Forbes. Institutia va renegocia chiar si reformarea sistemului de pensii de stat si proiectul salarizarii unitare.
Nici un plan de actiune, pana dupa alegeri
Pentru FMI, aprobarea bugetului pentru anul viitor este sfanta, cu toate ca este dispus sa lase Romania sa si-l schiteze cum considera mai bine, atat timp cat nu se va abate de la obiectivul de a nu lasa inflatia sa treaca de pragul de 5.9% din PIB. “Guvernul roman isi va alege propria cale pentru a atinge acest scop. Ori va creste taxele, ori va alege alta metoda. Totul depinde de felul in care isi va atinge acest scop”, a declarat, pentru Business Standard, Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in tara noastra. Astfel ca, acum, opozitia romaneasca a vrut si ea sa-si arate intentiile nobile si a fost de acord ca Executivul interimar sa-i prezinte Parlamentului bugetul pe 2010. Cu toate acestea, analistii straini, citati de Reuters, spun ca sansele ca acest buget sa treaca sunt minime, pentru ca politicienii nostri nu vor face nimic pana nu vor vedea rezultatele turului al doilea de la alegerile prezidentiale.
Ucrainenii de la Kyiv Post fac o lista cu actiunile in asteptare ale Romaniei. Daca prima din ele este tocmai aprobarea bugetului pe anul viitor, conform cerintelor FMI, urmatoarea problema este deficitul bugetar din 2009. Nu este o premiera, insa, pentru ca Romania are o intreaga istorie cand vine vorba de cursa de incadrare in targetul bugetar, inainte de sfarsitul anului, subliniaza sursa citata. Mai departe, Guvernul, oricare ar fi el, mai are doar 24 de zile la dispozitie, pentru a-i trimite Parlamentului o lege a responsabilitatii fiscale, tot la cererea FMI. Aceasta lege ar trebui sa introduca planurile bugetare multianuale, sa stabileasca limite pentru revizuirea bugetului de mai multe ori de-a lungul anului, precum si infiintarea unei comisii de experti independenti care sa supravegheze cum sunt cheltuiti banii publici. “Revizuirea sistemului subred al pensiilor din Romania trebuie sa fie aprobata pana la sfarsitul anului”, mai amintesc cei de la Kyiv Post.
Marea Britanie prelungeste restrictiile pentru muncitorii romani
Autoritatile de la Londra au anuntat ca vor mentine pana cel putin in 2011 restrictiile privind accesul muncitorilor romani si bulgari pe piata britanica, relateaza Daily Mail. Oficialii englezi au invocat nevoia de a-i proteja pe muncitorii britanici si “interesul national”. Astfel, in total, in Marea Britanie vor putea intra maximum 21.250 de muncitori din sectorul agricol, impreuna cu 3.500, care vor avea voie sa lucreze in domeniul procesarii alimentelor. Aceste restrictii au fost introduse in 2007, cand Romania si Bulgaria au devenit membre UE, deoarece, in valul anterior de aderare (2004), Marea Britanie s-a confruntat cu un aflux de peste un milion de imigranti, proveniti din opt tari fost-comuniste.