Votul pentru guvernul Negoiţă ar putea avea loc între cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale. Dacă, însă, majoritatea parlamentară se grăbeşte să trântească şi acest cabinet, atunci acest lucru s-ar putea întâmpla înaintea primului tur.


Dacă Liviu Negoiţă va depune luni la Parlament, aşa cum a anunţat, lista şi programul guvernului, Birourile Permanente reunite trebuie să stabilească data şedinţei de învestitură la cel mult 15 zile de la această solicitare, adică cel mai târziu 24 noiembrie. Dacă şi Cabinetul Negoiţă este respins, preşedintele ales poate, dar nu este obligat, să dizolve Parlamentul sau poate opta pentru o nouă încercare de formare a guvernului.

Pentru a fi dizolvat Parlamentul, este obligatoriu ca acesta să fi respins cel puţin două guverne în termen de 60 de zile de la prima solicitare de învestire a unui Cabinet. Prima solicitare, cea a lui Lucian Croitoru, a fost făcută pe 23 octombrie. Dacă până pe 22 decembrie cad minimum două guverne, se creează premisele dizolvării Parlamentului şi organizării de alegeri anticipate în termen de trei luni. În această perioadă, legislativul actual rămâne în funcţie, dar cu atribuţii limitate. El nu poate revizui Constituţia şi nu poate legifera în domenii precum sistemul electoral, referendumul, codul Muncii, sistemul de educaţie, codul penal, regimul proprietăţii, organizarea Guvernului, a CSAT, a CSM, a Ministerului public, a instanţelor şi a Curţii de conturi.

Parlamentul actual are două soluţii pentru a elimina riscul dizolvării. Fie aprobă guvernul Negoiţă, fie încearcă, prin tertipuri procedurale, să tragă de timp şi să amâne votul de încredere până după 22 decembrie.