Ipoteza conform careia premierul-poet al Belgiei ar fi candidatul comun al Frantei si Germaniei la presedintia UE era una foarte vehiculata in presa internationala. Cu toate acestea, faptul ca previziunile s-au adeverit nu a facut ca decizia liderilor europeni sa fie mai putin inedita. La fel s-a intamplat si cu postul pentru sef al diplomatiei europene, unde a fost desemnata baroneasa Catherine Ashton a Marii Britanii, care, se pare, ca a fost aleasa pentru ca e… femeie si e englezoaica. Institutiile de presa europene si americane spun ca decizia de a pune la conducerea Europei un tandem atat de “anonim” si “plicticos” este una foarte prost inspirata. Potrivit Verzilor din Parlamentul European, marile state s-au asigurat ca vor conduce in continuare Uniunea. “Europa a ajuns la fund”, a afirmat liderul grupului parlamentar ecologist, Daniel Cohn-Bendit, citat de Mediafax. Dupa ce Jose Manuel Barroso a fost numit presedinte al Comisiei Europene si si-a aratat putina competenta, acum, liderii europeni au ales un presedinte al Consiliului European fara personalitate si un Înalt reprezentant pentru Afaceri Externe insignifiant, a adaugat Bendit.
Surprinderea a fost sporita si de faptul ca premierul belgian face parte din ultraselectul Club Bilderberger, ceea ce era considerat un handicap insurmontabil. El a participat la reuniunea extraordinara a bilderbergerilor, din 12 noiembrie, la o fosta manastire de langa Bruxelles. Oficial, clubul se intruneste o singura data pe an, dar mai sunt si exceptii, cum au fost alegerile din SUA, de acum un an si alegerea din UE, de joi seara. Clubul Bilderberg se intruneste in fiecare an, incepand cu 1954, intr-o secretomanie desavarsita, cu numeroase forte de ordine. Doi ani la rand in Europa, un an in Statele Unite sau in Canada. Se accepta doar 130 de invitati cu mare influenta in lume. Prima intrunire a avut loc in perioada 29-31 mai 1954, la hotelul Bilderberg, de langa Arnhem, Olanda. De aici si denumirea.

50 miliarde de euro, pe mana poetului belgian “anonim”
In zilele premergatoare alegerii, in interiorul Uniunii, tensiunile erau foarte mari. Franta si Germania au anuntat ca vor avea consultari separate pentru a veni cu un candidat comun, ceea ce se traducea prin faptul ca, la inceputul dineului de lucru de la Burxelles, cele doua “motoare” ale masinariei europene urmau sa se prezinte in fata colegelor cu un nume, la care nu vor renunta si care trebuia acceptat. Lucru care, data fiind rapiditatea alegerii, s-a si intamplat. A mai existat o ipoteza care s-a adeverit. Inainte de acest consiliu extraordinar, Frederik Reinsfeldt, premierul Suediei, tara care detine presedintia semestriala a UE, preconiza ca, cel mai probabil, conducatorii UE vor fi desemnati prin “consens”, nu prin vot, din cauza divergentelor din randul reprezentantilor celor 27 de tari membre. Ceea ce s-a si intamplat. Acum, Van Rompuy, în vârsta de 62 de ani, cu un mandat de doi si jumatate, care poate fi reînnoit o singura data, va înlocui actualul sistem, al presedintiei semestriale. Functia sa si a lui Catherine Ashton, create de Tratatul de la Lisabona, au, in mare, acelasi scop: sa faca UE mult mai cunoscuta si mai importanta la nivel mondial, in special in fata SUA si a altor puteri emergente. Tocmai din acest motiv sunt contestate alegerile, scrie The Telegraph: lui Van Rompuy si Ashton le lipseste statutul de vedeta politica, necesare pentru atingerea scopului de a obtine o mai buna reprezentare a Europei la nivel mondial. “Herman care?”, este titlul unui editorial din cotidianul suedez “Dagens Nyheter”, care considera ca Tony Blair, contracandidatul lui Van Rompuy, ar fi fost o alegere mult mai inteleapta.

Sfarsitul ambitiilor UE
The New York Times considera ca, desi Van Rompuy si Ashton sunt politicieni respectabili, ei sunt necunoscuti in afara tarilor lor. CNN nota, joi, ca belgianul, de exemplu, n-ar fi recunoscut nici macar la supermarketul din cartierul lui. Americanii considera ca, odata cu anuntarea rezultatului de la consultarile de joi seara, Europa a aratat ca nu se poate ridica la inaltimea asteptarilor. Olivier Ferrand, presedintele unui institut de cercetare francez, considera ca deznodamantul este foarte dezamagitor si ca asistam la sfarsitul ambitiilor UE. In loc sa combata toate criticile, belgianul insusi a recunoscut, in prima sa declaratie oficiala de dupa dineul de la Bruxelles, ca vrea sa ramana “discret”. Presedintele Consiliului European, cu un salariu de 24.000 de euro net, va controla un buget de aproximativ 50 miliarde de euro si un personal format din 7.000 de functionari, scrie Daily Express. Acesta este cel mai mare corp diplomatic din lume. El este scriitor de poezie japoneza haiku, in limba olandeza, insa si una din atitudinile lui politice este impotrivirea ca Turcia, candidat oficial pentru aderare, sa faca vreodata parte din UE, idee apreciata, din nou, de nemti si francezi.
Conform Tratatului de la Lisabona, UE va avea atat ambasade în întreaga lume, cat si structuri de comanda militara. Cat despre Catherine Ashton, ea este si mai intens criticata. La cei 53 de ani ai sai, este un novice in diplomatie. Ea ocupa în prezent functia de comisar european britanic pentru dosarele comerciale. “Nu pretind ca sunt expert”, a recunoscut Ashton, care a cerut sa fie judecata dupa actele ei.

Politicienii romani il vedeau pe Adrian Severin conducator de UE
Presdintele Traian Basescu a declarat, dupa reuniunea Consiliului European, ca România l-ar fi preferat pe Adrian Severin Înalt Reprezentant pentru politica externa al UE, însa lucrurile nu mai puteau fi întoarse în momentul în care socialistii au ajuns la un consens. “De incercat am incercat”, a asigurat seful statului, citat de Mediafax. Nici nu a apucat presedintele Basescu sa se urce in avion si sa se intoarca in tara ca la Bucuresti si incepea o noua repriza a razboiului politic intern. Astfel, vazand ca Romania nu si-a trimis europarlamentarul sa conduca UE, Adrian Nastase a declarat, pentru RFI România, ca acest lucru s-a intamplat pentru ca Adrian Severin nu a beneficiat de sprijinul presedintelui Traian Basescu. Presedintele Consiliului National al PSD mai considera ca acest lucru este “reprobabil, din punctul de vedere al interesului national”, si a adaugat ca alte tari au stiut sa faca lobby pentru a obtine posturi importante în institutiile europene si internationale. Candidatul PSD la Presedintie, Mircea Geoana, a sustinut, joi, la TVR1, ca seful statului “a mers ca spectator” la summit-ul de la Bruxelles. Si Geoana considera ca Severin nu a ajuns Inalt Reprezentant pentru Politica Externa a UE, pentru ca nu a primit sprijinul din partea autoritatilor statului român, fapt pe care l-a catalogat drept “regretabil”. Totusi, sa nu uitam ca Adrian Severin l-a criticat pe presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, iar ideea ca, acum, sa-i fi devenit adjunct este cel putin nostima. Mai mult, din moment ce nici macar Marea Britanie nu a putut sa-si impuna fostul premier, pe Tony Blair, la conducerea UE (motiv pentru care a si primit Ashton postul de Inalt Reprezentant) este foarte putin probabil ca Traian Basescu sa fi avut altceva de facut la dineul de lucru decat sa asiste la spectacolul oferit de actorii cu adevarat importanti in concertul european.