„Est-europenii ar trebui sa înceteze sa se mai comporte ca niste bebelusi si sa înceapa sa-si rezolve singuri problemele, în loc sa mearga de fiecare data la americani pentru a se plânge de agresivitatea Rusiei”. (Zbigniew Brzezinski, 17.11.09, Prague Daily Monitor)
Declaratia oficialului american, fost consilier pentru probleme de securitate nationala al presedintelui Jimmy Carter, considerat înca extrem de influent în politica externa a SUA, nu înseamna în nici un caz o invitatie la resemnare adresata europenilor. Dimpotriva. În masura în care devine evident ca pentru SUA interesul pentru zona Pacificului sporeste, iar dosare precum Iranul, Afganistanul sau China vor deveni tot mai importante, actorii europeni si, mai ales, est-europeni vor trebui sa devina tot mai activi în regiunea lor. Va fi nevoie de mai multa coordonare, coerenta si imaginatie. Astfel, invitatia nu e la resemnare, ci la actiune.

Filat vine acasa
Cea mai semnificativa evolutie regionala este redesenarea relatiei Bucuresti-Chisinau si vizita premierului Vlad Filat în România. O vizita de succes, consemnata ca atare, si unde diferenta de prestatie a noilor autoritati fata de „regimul Voronin” a fost ca de la cer la pamânt. Este remarcabil, în ciuda tensiunilor enorme acumulate în viata publica din România, ca toti liderii politici sunt unanimi în a considera relatia cu R. Moldova prioritara si în a indica Bucurestiul ca principalul sustinator al Chisinaului pentru integrarea euroatlantica.
Mai mult, este extrem de semnicativ faptul ca, desi România trece si ea printr-o perioada de criza, nu a existat nici un protest sau reactie publica fata de declaratiile autoritatilor de la Bucuresti privind acordarea de ajutoare pentru R. Moldova, cresterea numarului de burse, gratuitatea vizelor, anularea unor taxe pentru studentii basarabeni etc. Consensul din acest punct de vedere este esential si nu a fost îndeajuns subliniat. Revenind la vizita propriu-zisa, desi petrecuta în conditii de incertitudine la Bucuresti, aceasta a lansat o serie de semnale si proiecte remarcabile.
În primul rând, cele legate de „limba româna, limba materna” si „revenirea acasa, în Europa” (formula inteligenta a premierului a fost rupta în doua si îndelung speculata de presa comunista de la Chisinau). În al doilea rând, Acordul de mic trafic la frontiera si institutiile aferente (consulate românesti la Cahul, Balti si, eventual, Ungheni), fara conditionari legate de alte documente politice bilaterale.
În al treilea rând, demersuri pentru asigurarea securitatii energetice a R. Moldova prin interconectarea sistemelor energetice între R. Moldova si România. Presedintii Bancii Europene de Investitii si al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare i-au promis premierului Filat ca cele doua institutii vor cofinanta proiectele ce tin de interconectarea sistemelor energetice si a retelelor de gaze între R. Moldova si România.

Moscova reactioneaza
Presa rusa a scris despre vizita în termeni iritati, iar presa pro-comunista de la Chisinau a tradus judicios mesajul în limba româna. Cea mai dura pozitie vine de la politologul rus Aleksei Martînov, directorul Institutului pentru statele noi de la Moscova, care a reactionat prompt la declaratiile lui Filat, transmitând trei mesaje importante. Primul, ca Rusia nu va coborî în nici un fel stacheta sub cererile din Memorandumul Kozak în ceea ce priveste negocierile pe chestiunea transnistreana.
Al doilea, ca cetatenii rusi din Transnistria ramân „patrimoniul” Moscovei: „Doreste premierul Filat, n.n., ca Rusia sa-i abandoneze si sa-i uite pe acesti 140.000 de cetateni ai sai? Sau sa permita eliminarea fizica a acestora, prin retragerea trupelor de pace din Transnistria? Sau Putin trebuie sa dea ordin, personal, ca oamenii de afaceri rusi sa-si abandoneze activele din Transnistria în folosul lui Filat si al prietenilor sai?”.
Al treilea mesaj e ca „actuala Putere de la Chisinau nu a fost numita de Moscova, asa ca nu stiu daca ar trebui sa discutam ceva anume cu guvernul-marioneta moldovean. Dar, daca exista vreo ratiune, atunci ar fi mai bine sa discutam cu „autorii proiectului”. Si, înainte de toate, Rusia trebuie sa se îngrijeasca în regiune de soarta cetatenilor rusi si de dezvoltarea stabila a Transnistriei, unde acestia locuiesc în principal”.
Am citat in extenso pentru ca fragmentul este extrem de semnificativ. Expertul rus nu spune cine sunt „autorii proiectului”, dar aluzia este stravezie. Martînov nu face decât sa reia acuzatia oficiala lansata la adresa României de catre presedintele Voronin si soldata cu blocarea totala a relatiei cu Bucurestiul. Doar ca, de data asta, desi trage aceeasi concluzie, expertul rus sugereaza ca masurile ce trebuie luate sunt diferite. Nu blocaj, ci „discutii”. Iar în timpul discutiilor, problema Transnistriei si a cetatenilor rusi de acolo vor fi determinante...
Pozitia exprimata de Martînov este semnificativa. Nu e vorba ca este corecta sau incorecta si ar fi inutil sa amintim ca, despre implicarea Bucurestiului, nu au fost în stare sa aduca probe nici cele mai antiromânesti autoritati de la Chisinau si institutiile lor. E vorba însa de o viziune provocatoare si care arata ca, în regiune, lucrurile sunt departe de a fi limpezite odata si pentru totdeauna.

Balcanii de Vest revin în atentie. Dar R. Moldova?
Problema R. Moldova va fi resuscitata si pe un alt canal, respectiv revenirea brusca în atentia Europei a Balcanilor de Vest. Si asta nu neaparat din dorinta occidentalilor, ci din cauza unor resurectii de formula imperiala nu doar a Rusiei, ci si a Turciei, state cu o memorie istorica masiva, grea si cu efecte expansioniste. Declaratiile din ultima vreme ale autoritatilor de la Ankara - potrivit carora interesele Turciei în Balcanii de Vest (în special Albania, Kosovo sau Bosnia-Hertegovina) sunt legitime si importante - nu au trecut neobservate. Lobby-ul turc pe lânga Statele Unite pentru musulmanii bosniaci este cel putin la fel de intens precum sprijinul diplomatic al rusilor pentru sârbii din Republica Srpska.
Daca adaugam în peisaj vizita presedintelui rus la Belgrad si interesul tot mai consistent al oamenilor de afaceri turci în Albania si Kosovo, vom avea un tablou mai complet. Implicarea în Balcanii de Vest a Rusiei si Turciei, sub forma unui parteneriat strategic informal, în conditiile unei Ankare tot mai alienate fata de Europa, nu poate decât sa stârneasca îngrijorare în marile capitale europene.
Nu întâmplator, cancelarul german Angela Merkel s-a aratat extrem de deschisa fata de Serbia, declarând recent ca aceasta a îndeplinit preconditiile necesare pentru un Acord de Asociere cu UE. Concomitent, ministrii de externe ai UE au declarat sprijin pentru candidatura oficiala a Albaniei la UE. Reactia europenilor este necesara, chiar obligatorie în conditiile implicarii geo-economice a unor state de formula Turciei sau Rusiei într-o zona de frontiera euroatlantica si pestrita etnic si religios.
Concluzia este urmatoarea: „Balcanii de Vest” sunt un proiect geopolitic ce revine pe agenda. Una dintre initiativele românesti de ieri a fost plasarea Chisinaului în acelasi pachet. Resurectia relatiei bilaterale Bucuresti-Chisinau va trebui sa aiba astazi inclusiv aceasta miza.