Procesatorii autohtoni şi crescătorii de porci acuză Uniunea Europeană că, deşi a ridicat bariera impusă, îi obligă să vândă în afara graniţelor produse
fabricate cu carne de la alţii.

Vestea bună anunţată în urmă cu două săptămâni, prin care
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) preciza că UE a decis anularea interdicţiei la exporturi a produselor din carne de porc de la 1 ianuarie, e considerată doar o amăgire de producătorii autohtoni. Gheorghe Caruz, preşedintele Patronatului Român al Cărnii de Porc, crede că aşa-zisul liber la exportul cu carne de porc este doar o glumă proastă făcută în plan electoral.

„În cel mai bun caz va fi liber de la 1 august 2010”, spune el. Din păcate, exportul cu carne de porc din
România impune o con diţie restrictivă şi neloială, adică în sistem lohn (pentru a exporta în UE, carnea de porc pe care o vindem acolo va trebui adusă tot din Uniunea Europeană, prelucrată la noi şi apoi vândută pe piaţa europeană). „Aşa ne obligă să venim la ei pe piaţă cu carnea lor, care e mai proastă din punct de vederea calităţii”, a adăugat Caruz.

Libertate totală, din vară

Oficiali ai ANSVSA ne-au declarat că România va putea face export cu carne de porc doar după ce vor fi efectuate toate controalele necesare, termenul avansat fiind jumătatea anului viitor. „În prima parte a anului 2010 vor avea loc mai multe inspecţii comunitare în România, pentru a urmări în continuare evoluţia pestei porcine clasice după oprirea vaccinării”, ne-au spus aceştia.

Din exportator am ajuns importator

Potrivit datelor Asociaţiei Române a Cărnii (ARC), pe timpul
interdicţiei de export, România a pierdut anual între 400 şi 600 milioane de euro din activitatea de procesare. România s-a transformat dintr- un exportator net până la limita anului 1997 într-un importator, cu o populaţie de suine redusă la o pătrime, spun specialiştii din domeniu.

„În prezent, în exploatarea industrială se mai află aproximativ 120.000 de scroafe faţă de un milion, în anii ’90. La capitolul producţie, avem 5,5 milioane de porci, din care două milioane sunt crescuţi în ferme profesionale care produc pentru piaţă”, ne-a declarat Cătălin Lăpuşte, directorul general Belcrin Development. România are a doua poziţie ca potenţial agricol în Europa, după Franţa, de aceea logica simplă ne spune că accesul la cereale ieftine este un punct forte al industriei de creştere a porcului. În aceeaşi direcţie credem că au privit şi investitorii străini (americani, danezi, belgieni, italieni) care au ales să investească aici, în acest sector.

„Un alt punct forte ar fi faptul că producţia este mult subdimensionată în prezent faţă de consum. Producem circa 30% din ceea ce consumăm. Mai putem considera şi mâna de lucru, încă mai ieftină decât media UE, toate acestea putând genera un cost
de producţie mai scăzut”, mai afirmă şeful Belcrin Development. El spune că preţurile la carnea de porc românească nu au ca bază de calcul costul de producţie, fiind influenţate direct de preţurile din import.

Ca o comparaţie, în 2004, preţul pentru un kilogram de carne de porc carcasă era 9,8 lei, acum ajungând la 7,5 lei/kg. Pentru România va fi şi mai greu mai ales dacă va veni o criză alimentară, pentru că noi nu acoperim decât 30% din necesarul de consum al cărnii de porc, atenţionează Lăpuşte.

Integral in Evenimentul zilei.