3.359 de secţii de votare speciale în 2009. Doar 64 în 2004. Turism elec­toral masiv. Mii de autoturisme şi su­te de autobuze pentru turismul electoral. Oameni plimbaţi dintr-un judeţ în al­tul. Ca să nu bată la ochi şi să confirme spusele lui Dan Nica despre fraudarea „motorizată“ - pen­tru care a fost demis din fruntea Mi­nisterului de Interne -, tu­rismul elec­toral s-a reinventat. Ast­fel, în lo­cul coloanelor de autobuze s-au fo­lo­sit cohortele de autoturisme. Au curs acuzaţiile de fraudă electorală din partea partidelor din opoziţie, dar mai cu seamă din partea organizaţiilor ne­guvernamentale care mi­li­tează pen­tru respectarea dreptu­ri­lor omului. Toate aceste acuzaţii vor trebui in­ves­tigate. Cât mai curând! Nu vor trebui să treneze investiga­ţiile judiciare, aşa cum s-a întâmplat în 2004. Altfel, nu vom mai avea un preşedinte al Ro­mâniei, ci vom avea un preşedin­te-ministru al tu­ris­mului electoral. Frau­dele prin tu­rismul electoral de la ale­gerile din 2009 au semănat cu ho­ţia comu­niş­­tilor de la simulacrul de ale­geri din 1946. De autorităţi şi de opinia pu­blică depinde ca istoria să nu se repete.

Primele alegeri prezidenţiale din istoria postdecembristă care sunt decalate faţă de cele parlamentare. Acuzaţii de fraudă şi-au aruncat, între ele, toate partidele politice, parlamentare sau nu. Stânjeniţi de primele semnalări ale fraudelor electorale făcute de reprezentanţii societăţii civile, reprezentanţii Partidului Democrat-Liberal au strigat: „Diversiune!“. Susţinătorii prezidenţiabilului Traian Băsescu au negat toate acuzaţiile cu vehemenţă. Când restul partidelor din opoziţie s-au apucat să acuze aceleaşi fraude, pedeliştii au contraatacat. Au reclamat şi ei... fraude. Nu în judeţele stăpânite de ei, ci în cele conduse de reprezentanţii PSD şi ai PNL. Fraudele prin turismul electoral de la alegerile din 2009 au semănat cu hoţia comuniştilor de la simulacrul de alegeri din 1946.

Demascaţi de fostul ministru social democrat al Internelor Dan Nica, cel care avertiza că se pregăteşte masiv turism electoral cu autocarele, organizatorii de drumeţii şi de excursii electorale s-au reorientat cu şiretenie către autoturisme.
Publicitate

Publicitate

Şi, aşa, caravanele electorale s-au lungit de la câteva autocare la o mulţime şerpuitoare de autoturisme. Turismul electoral de la aceste alegeri prezidenţiale la care participă şi liderul spiritual al PDL, Traian Băsescu, a fost încurajat de ciudata hotărâre dată de guvernul pedelist condus de Emil Boc. Guvernul pedelist a decis - după înlăturarea PSD - înfiinţarea, pentru scrutinul prezidenţial de ieri, a nu mai puţin de 3.295 de secţii speciale de votare în plus faţă de cele din 2004, care erau în număr de doar 64.

Prin urmare, au fost 3.359 de secţii speciale de votare. În mod ciudat, la aceste secţii speciale s-a înregistrat cel mai mare număr de votanţi-migratori. Astfel, dacă se va menţine acelaşi obicei şi la turul al doilea, cel care va ieşi învingător va putea fi denumit fără probleme preşedintele turiştilor electorali. Circulaţia în marile oraşe, dar mai ales în Bucureşti, nu a semănat deloc cu cea a unei zile de duminică. Un trafic infernal, aproape de valorile unei zile de lucru, a putut fi constatat cu uşurinţă. Unde s-a dus atâta omenire nu e greu de închipuit: la vot.

O bună parte s-a dus să voteze pe uşa din spate, cum se spune, tiptil şi strecurându-se pe lângă zidurile secţiilor de votare şi pe lângă lege. În disperare de cauză, autorităţile au găsit doi acari Păun: doi ţigani care au fost arestaţi pentru că ofereau „mită electorală“. A fost continuată campania electorală, s-au oferit bani pentru voturi, s-au pierdut ştampile cu menţiunea specială votat, observatorii alegerilor au fost intimidaţi, blocarea intrărilor în secţiile de votare, pierderea unor buletine de vot.

Cristian Pîrvulescu, preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia, care a participat la observarea scrutinului cu peste 1.400 de delegaţi în 30 de judeţe, reclama „sentimentul de teamă“ că alegerile sunt fraudate, ceea ce, în opinia sa, „face ca neregulile să fie hiperbolizate, iar starea de spirit a corpului electoral ar putea fi modificată“.

Mircea Toma, preşedintele Active Watch - Agenţia de Monitorizare a Presei, denunţa „un abuz de panică, ce poate duce la ignorarea fraudelor electorale“.

Din cele nouă milioane de alegători care se prezintă de obicei la vot - din cele 18 milioane înscrise în listele permanente - până la ora 16.00 votaseră pe listele speciale peste 300.000 de electori. Prezenţa la urne comunicată de Biroul Electoral Central era, până la ora 16.00, de 36,19 la sută pentru prezidenţiale. În schimb, prezenţa la urne pentru referendumul convocat de Traian Băsescu pentru trecerea la sistemul de vot unicameral era de doar 33,86 la sută.

Fraudele nu s-au mai făcut cu autobuzele ca în trecut

22 noiembrie a însemnat o schimbare majoră de tactică în ceea ce priveşte frauda la alegeri. Turismul electoral a funcţionat la cote ridicate în toată ţara, dar s-a renunţat la “acţiunea autobuzul”, utilizându-se cu aceeaşi eficacitate autoturismul.

“Maşina mică” a fost vedeta zilei şi a fost extrem de eficientă în condiţiile existenţei a mii de secţii de votare speciale înclusiv în toate comunele. Guvernanţii au ştiut ce fac atunci când, prin ordonanţă de urgenţă, au modificat legislaţia electorală şi de la 64 de secţii de votare la nivelul ţării în 2004 au înfiinţat acum 3.500 pe întregul teritoriu: practic au facilitat curse repetate între localităţi foarte apropiate a autoturismelor, care s-au transformat în taximetre de partid care au rulat alegători dintr-o parte în alta a unui judeţ, uneori pe distanţe de-a dreptul ridicole: 5 sau 6 km. Evident, nu s-a renunţat definitiv la microbuze şi autobuze, dar autoturismele au fost baza.

Studiu de caz: comuna Moara Vlăsiei (Ilfov)

Prima “alarmă” a zilei a venit din comuna Moara Vlăsiei, judeţul Ilfov. Aici, încă de la deschiderea urnelor, la secţia specială şi-au făcut apariţia mai multe autoturisme cu număr de Bucureşti şi Ilfov (recunoscute de localnici ca aparţinând unor apropiaţi ai primarului Pandele, din oraşul Voluntari). Toate autoturismele - pline ochi cu pasageri -, de cum intrau în localitate se opreau exact în faţa secţiei de votare. Era clar că nu putea fi vorba despre cetăţeni aflaţi în vizită la rude sau la prieteni ori în interes de serviciu. Nici de tranzit nu putea fi vorba, deoarece după votare autoturismele făceau cale întoarsă pe drumul pe care au venit. În plus, priviţi cu atenţie, şi după comportament, votanţii “externi” care coborau din maşinile suspecte nici măcar nu păreau a fi membri de familie, colegi de serviciu etc. Întrebaţi de localnicii suspicioşi de ce au ales să voteze în localitate, răspunsul unanim era: ”Suntem în tranzit”.

De trei ori în “tranzit” s-a aflat autoturismul B-43-EJK. După ce în jurul orei 11.00 - la a doua “tranzitare” a localităţii - ocupanţii respectivului mijloc de transport nu au putut vota din cauza unei pene de curent care a blocat votarea, autoturismul în cauză a revenit pentru a treia oară în Moara Vlăsiei - cu alţi pasageri - în jurul orei 15.00. Oră “propice” pentru o nouă tură cu votare, mai ales că numeroşii ziarişti care au luat cu asalt localitatea plecaseră spre alte zone de foc. De două ori şi cu “pasageri” diferiţi (conform unor oficiali locali) a venit în localitate şi autoturismul B-65-SVM. Din pricina presei, cei în cauză au renunţat să mai voteze. Tot în zonă şi-au făcut apariţia şi un grup de patru eleve din Urziceni - greu de crezut că aveau 18 ani - care ne-au declarat cu nonşalanţă că sunt în drum spre Ploieşti unde mergeau “în excursie”. Evident, “excursionistele” din Urziceni veniseră cu un autoturism de Bucureşti. “Poliţia este la datorie, dar nu poate opri maşini particulare. Doar unii dintre consăteni le mai zic câte una celor pe care îi ştiu bine că au venit aici doar pentru vot, adică, turiştilor electorali”, ne-a declarat un angajat al primăriei locale. Oricum, pe parcursul întregii zile, secţia specială a fost mult mai aglomerată decât secţia de vot pentru localnici.

Excursie electorală de 6 km

“Scenariul” de la Moara Vlăsiei nu a fost unul singular. “Reţeta” s-a aplicat în toate localităţile judeţului. Cozi imense la secţiile speciale au fost în toate localităţile judeţului - în timp ce la secţiile obişnuite se vota lejer - puzderie de autoturisme (de Bucureşti, Ilfov, Ialomiţa şi Călăraşi, cele mai multe) descărcând alegători pe bandă rulantă. Dacă din oraşul Voluntari au plecat “voluntari” înspre toate localităţile judeţului, în oraş au venit şi au votat inclusiv cetăţeni din satul Afumaţi, aflat la o distanţă de doar 6 km. “Am venit la rude”, ne-a declarat unul dintre cei veniţi în miezul zilei de la Afumaţi. De ce nu a votat când a plecat de acasă? “Am uitat”, a sosit prompt răspunsul. Demn de semnalat că în localităţile Ştefăneşti şi Voluntari – aici s-a înregistrat un număr record de votanţi externi - poliţiştii lipseau cu desăvârşire din aria aferentă sediilor secţiilor de votare, în schimb, în locul lor “făceau legea” băieţi cu muşchi, de etnie romă. Tot în Ştefăneşti au votat masiv şi muncitori “de la autostradă”, deşi duminică nu aveau program de lucru şi, de regulă, în ultimele zile ale săptăniii cei în cauză pleacă acasă în judeţele limitrofe de unde provin. (Lucian Gheorghiu)